Oameni se mut, pentru toate felurile de motive. Procesul include un mare potenţial de îmbogăţire pentru toţi, dacă există respect mutual.
Populaţia România s-a căzut cu 2 milioane de locuitori comparând-o cu cea din anul 1989, deoarece mulţi au plecat din tara. Ştiu – se pare că mulţi dintre ei trăiesc acuma la Londra! A fost ceva bun – de fapt ceva esenţial – pentru România, întrucât aceşti oameni au câştigat bani, şi unii i-au adus înapoi în România. Au demarat afaceri pentru ei, şi au oferit salarii pentru angajaţii lor. Unii au învăţat meseriile noi şi au reuşit sa înţeleagă o cultură diferită.
Bine (viaţa fiind alcătuită de nuanţe de gri), procesul e ilegal; unii n-au trimit nimic familiilor, sau nu s-au implicat de loc cu cultura gazdelor. Şi plecarea şi absenta au creat tristeţe pentru cei ce au rămas acasă.
În plus din păcate, de multe ori există o percepţie neplăcută din partea unor cetăţeni din Vest: există o frică de invazie – de inundaţie chiar - şi o netoleranţă faţa de diversitate. E o lipsă de comunicare dintre diferite feluri de oameni ... dar asta nu e o surpriză mare: acelaşi lucru există înăuntru fiecare ţară.